soptindu'ti in casti ca
dincolo de masti ne
ascundem prea des
sufletul ranit.
si minte cel ce spune ca n'a simtit
nimic din ce'am scris.
inca n'am aflat
daca putem schimba
lumea,
dar vom incerca
la un moment dat.
si tu,
si eu,
pe'aceeasi frecventa mereu
incercand din greu
sa exprimam
ce simtim
desi deseori ne aflam
incapabili, instabili sau
mai bine zis handicapati emotional...
am incercat sa exprimam ce'am perceput mental
si'atunci o lume noua si'a deschis portile si
unindu'ne fortele
ti'am inchis ochii
pentru a privi prin ai nostri
si
ai vazut
ingeri si monstri,
lumea asa cum
ai vrea tu s'o stii, dar nu e inca
impreuna am facut
sunete si cuvinte sa planga,
asa cum am stiut mai bine.
ne'am golit buzunarele,
dar am lasat in urma ceva suflete pline
acum e randul altora sa'si puna aripile si sa duca
mai departe totul
v'am lasat
armele, jocurile, si potul
plus o bucata de pamant si'o floare...
e numai vina voastra daca moare.
sau a noastra, c'am sadit'o si crescut'o se pare...